PROIECTUL PENTRU REFORMA EDUCAŢIEI TIMPURII (PRET)

PROIECTUL PENTRU REFORMA EDUCAŢIEI TIMPURII

Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.) este un proiect naţional co-finanţat de Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de 105 mil. Euro şi se desfăşoară în intervalul 2007-2011

OBIECTIVE PROIECTULUI

Scopul principal al Proiectului pentru reforma educaţiei timpurii este acela de a îmbunătăţi calitatea infrastructurii sistemului şi de a răspunde nevoilor concrete ale copiilor prin asigurarea unor servicii îmbunătăţite, care să favorizeze atingerea potenţialului maxim al fiecărui copil, totul în conformitate cu standardele educaţionale internaţionale. Proiectul vizează:

- îmbunătăţirea infrastructurii actuale a sistemului de educaţie timpurie pentru copiii de la 3 la 6/7 ani prin reabilitarea şi dezvoltarea unităţilor de educaţie;

- îmbunătăţirea niveluuil calităţii educaţiei preşcolare prin perfecţionarea cadrelor didactice şi asigurarea unor materiale didactice corespunzătoare;

- eficientizarea sistemului educaţional prin crearea Centrelor de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare (CRED) precum şi prin dezvoltarea sistemului de management educaţional al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

COMPONENTELE PROIECTULUI

Componenta 1. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii

Obiectivul principal al acestei componente este îmbunătăţirea infrastructurii celor mai defavorizate grădiniţe, astfel încât acestea să ajungă la un standard minim de funcţionare, precum şi asigurarea spaţiilor necesare unităţilor care au avut de suferit de pe urma procesului de retrocedare a imobilelor naţionalizate. În cadrul proiectului vor fi finanţate reabilitarea şi dotarea cu mobilier a grădiniţelor defavorizate, precum şi construcţia şi utilarea unor grădiniţe noi în anumite locaţii.. Va fi analizată, de asemenea, posibilitatea dotării claselor pregătitoare.

Componenta 2: Formarea şi perfecţionarea personalului din grădiniţe (manageri, cadre didactice, asistente, administratori şi alte categorii)

În cadrul proiectului se organizează module specifice de perfecţionare pentru educatori (aproximativ 35.000 de persoane), personalul din centrele de îngrijire, îngrijitori/ asistenţi/ personal medical (aprox. 13.000), manageri (cca 2.500). La absolvirea acestor cursuri, cadrele didactice vor primi un certificat care va atesta numărul creditelor acumulate.

Componenta 3: Dezvoltarea capacităţii sistemului de a oferi servicii de calitate

A. Dotarea grădiniţelor cu material didactic, jocuri educative şi alte materiale necesare procesului de educaţie timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Obiectivul principal al acestei subcomponente este acela de a asigura accesul copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 6/7 ani din toate grădiniţele din ţară (aprox 13.000) la:

- material didactic (hărţi, planşe, modele);

- jocuri educative;

- cărţi/broşuri.

B. Înfiinţarea reţelei de Centre de Resurse pentru Educaţie şi Dezvoltare (CRED)
Proiectul va dezvolta o reţea CRED care va oferi servicii complexe, precum:

- programe de educare şi consiliere a părinţilor;

- organizarea unor cursuri de perfecţionare pentru personalul din grădiniţe;

- crearea şi furnizarea de material didactic;

- organizarea unor evenimente publice şi invitarea/ implicarea comunităţii locale;

- promovarea proiectelor destinate familiilor defavorizate;

- desfăşurarea unor activităţi de înţelegere a diferenţelor culturale, etnice sau de altă natură;

- programe de consiliere pentru părinţii unici sau foarte tineri;

- schimburi de experienţă între educatori şi profesorii de psihopedagogie;

C. Înfiinţarea unor servicii specifice pentru copiii cu vârste între 0 – 6/7 ani cu dizabilităţi şi nevoi speciale În conformitate cu strategia MEdC referitoare la integrarea copiilor cu nevoi speciale în sistemul general de educare, proiectul va crea şi promova servicii destinate copiilor cu vârste între 0 – 6/7 ani cu dizabilităţi. Astfel, proiectul se va putea adresa nevoilor speciale ale copiilor cu dizabilităţi, începând de la o vârstă foarte mică şi în contextual integrării lor în sistemul educaţional de masă. Cu cât problemele copilului sunt abordate mai devreme, cu atât mai mari sunt şansele acestuia de a se integra mai târziu în alte grupuri de copii, în mod special în momentul înscrierii în clasa I..
Proiectul va asigura intervenţii complexe şi integrate prin:

- crearea unor încăperi speciale destinate activităţilor cu copiii cu nevoi speciale în cadrul grădiniţelor noi (componenta 1), precum şi căi speciale de acces pentru copiii cu dizabilităţi motorii;

- includerea, în modulele de formare profesională, a unor cursuri speciale destinate aspectelor specifice pe care le implică activităţile cu copiii cu dizabilităţi (Componenta 2);

- realizarea şi furnizarea unor materiale şi cărţi speciale destinate părinţilor copiilor cu dizabilităţi (Component 3 – B).

D. Creşterea capacităţii MEdC şi a autorităţilor locale de a monitoriza, evalua şi dezvolta politici educaţionale Serviciile oferite de site-ul web al MEdC vor fi actualizate în conformitate cu cerinţele proiectului, astfel încât să includă o secţiune complexă şi completă dedicată sistemului de educaţie preşcolară. Această secţiune va cuprinde şi “harta grădiniţelor”, o extensie a actualei hărţi a şcolilor, care va furniza informaţii de bază cu privire la fiecare grădiniţă din ţară. Rapoartele referitoare la fiecare grădiniţă ar trebui să fie disponibile în diferite formate.

Efecte sociale

Rezultatele şi efectele programului vor fi monitorizate şi evaluate cu ajutorul indicatorilor care reflectă aspecte cheie ale implementării programului, precum:

- îmbunătăţirea managementului grădiniţelor;

- îmbunătăţirea vizibilităţii prin ridicarea nivelului de cunoştinţe ale părinţilor cu privire la performanţele copiilor lor

- îmbunătăţirea infrastructurii existente prin intermediul lucrărilor de reabilitare;

- perfecţionarea cadrelor didactice din sistem;

- creşterea calităţii serviciilor educaţionale.

Proiectul se derulează prin

Unitatea de Management al Proiectelor cu Finantare Externa

Director UMPFE Tiberiu Velter

Coordonator programe Dr. Mihaela Ionescu.

Alte informaţii despre proiect se pot afla accesând pagina www.proiecte.pmu.ro

Proiectul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI) în MARAMUREŞ

Au demarat activităţile în cadrul Proiectului pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI), proiect co-finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, în cadrul Programului de Incluziune Socială.

Proiectul se derulează prin

Unitatea de Management al Proiectelor cu Finantare Externa

Director UMPFE Tiberiu Velter

Coordonator programe Dr. Mihaela Ionescu.

Proiectul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI) are ca populaţie ţintă comunităţi dezavantajate în care există copiii de etnie rromă şi în proiect sunt cuprinse 27 de judeţe cu 100 de grădiniţe.

În cadrul proiectului, se vor  desfăşura următoarele activităţi:

1. dotarea grădiniţelor cu cărţi (60 de bucăţi /grădiniţă) , acţiune care se desfăşoară în perioada 23-30 noiembrie 2009;

2. organizarea programului de formare pe educatie timpurie incluzivă care va începe din martie  2010, la care vor participa  cadrele didactice si  directorii din cele 6 de grădiniţe cuprinse in proiect şi din comunităţi apropiate;

3. va fi elaborat un ghid cu trei module pe tematica Educaţie incluzivă (cu accent pe educaţie interculturală) ce va fi distribuit tuturor participanţilor la formare din toate cele 27 de judeţe.

4. distribuţia unor materiale promoţionale privind proiectul: afişe, pliante ;

5. distribuirea către copii a unor:caiete de desen  şi creioane colorate

Aceste materiale vor fi distribuite prin ISJ Maramureş către grădiniţele cuprinse în proiect.

Pentru orice alte informatii privind PETI, accesaţi pagina de web: http://proiecte.pmu.ro

În acest proiect, sunt cuprinse următoarele grădiniţe din judeţul Maramureş:

Localitatea	Denumire Gradinita	Adresa	telefon	Nume prenume director	nume prenume  coordonator
Chelinţa,oraş Ulmeni	Grădiniţa  ChelinţaScoala cu Clasele I-VIII, Chelinta	Ulmeni,  Sat Chelinţa nr. 196	0262 264752	Prof. Mihaela Merlaş	educ. Covaci Zincuţa
Coltău	Grădiniţa  Coltău- cartier Scoala cu Clasele I-VIII, Coltau	Coltău	0262 289121	Balogh Emeric Csaba
Fericea,com .Valea Chioarului	Grădiniţa  Fericea Structura  Scoala Fericea -Scoala cu Clasele I-VIII “Mihai Viteazu”, Valea Chioarului,	Valea Chioarului , Sat Fericea nr. 13	0262 480409	prof. MinetaMarton	prof. Burde Ioan Sorin
Ponorâta,com Coroieni	Grădiniţa  PonorâtaScoala cu Clasele I-VIII, Coroieni,	Coroieni nr. 156 Sat Ponorâta	0262 389316	prof. Tuns Valer
Suciu de Sus	Grădiniţa  Suciu de Sus Scoala cu Clasele I-VIII, Suciu de Sus	Suciu de Sus, nr. 788	0262 388166	Prof.Olimpia Burzo	educ. Bizo Parasca
Ţicău,oraş Ulmeni	Gradinita  Ticau nr. 2- cartier – Grup Scolar Industrial “Dr. Florian Ulmeanu”, Ulmeni	Ulmeni,  Sat Ţicău- cartier	0262 264003	prof.Carmen Leta	educ. Sava Lucica

Proiectul de Educaţie Timpurie Incluzivă (P.E.T.I.)

Proiectul de Educaţie Timpurie Incluzivă, finanţat de Banca Mondială (6,1 mil. euro) şi Guvernul României (1,7 mil. euro) este parte componentă a Programului de Incluziune Socială care se derulează în perioada 2007-2011.

Programul vizează:

• Creşterea accesului la educaţia timpurie (pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani) şi crearea de oportunităţi educaţionale pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani, inclusiv pentru copiii aparţinând categoriilor sociale defavorizate, de exemplu copiii romi;
• Îmbunătăţirea calităţii educaţiei timpurii prin îmbunătăţirea curriculum-ului, a instruirii cadrelor didactice şi formularea de standarde sociale, cognitive şi emoţionale de dezvoltare;
• Asigurarea accesului egal pentru copiii aparţinând unor grupuri dezavantajate şi vulnerabile (de exemplu, copiii cu nevoi speciale, copiii provenind din familii dezavantajate din punct de vedere economic) la o educaţie timpurie de calitate;
• Îmbunătăţirea eficienţei sistemului educaţional prin introducerea de oportunităţi educaţionale alternative, comunitare pentru copiii care trăiesc în zone rurale izolate.

Obiectivele Proiectului de Educaţie Timpurie Incluzivă

Ca obiective generale, proiectul îşi propune:

• Asigurarea echităţii în educaţie, astfel încât copiii care aparţin unor grupuri dezavantajate, vulnerabile să aibă acces egal la o educaţie timpurie de calitate;
• Îmbunătăţirea eficienţei sistemului de educaţie prin promovarea de soluţii comunitare.

Practic, obiectivele specifice ale proiectului urmăresc:

• Includerea populaţiei rome în strategia şi programele MEdC;
• Crearea şi îmbunătăţirea condiţiilor educaţionale în vederea respectării standardelor minime de funcţionare în şcolile cele mai sărace din cele mai dezavantajate comunităţi identificate, astfel încât să crească nivelul de acces la educaţia iniţială, timpurie şi de bază;
• Îmbunătăţirea calităţii atât a realizărilor (output-uri), cât şi a mediului educaţional (input-uri educaţionale);
• Creşterea gradului de conştientizare şi creşterea capacităţii factorilor de decizie cu privire la management, planificare şi evaluare a programului.

Componentele Proiectului

Sub-componenta 1: Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii

• Reabilitarea a 50 de unităţi de educaţie timpurie, existente deja în sistem şi identificate pe baza indicatorilor stabiliţi de MEdC;
• Construcţia a 20 de unităţi de educaţie timpurie în comunităţile dezavantajate identificate;
• Dotarea cu mobilier a unităţilor reabilitate şi nou construite.

Sub-componenta 2: Dezvoltarea resurselor umane şi a curriculumului specific pentru educaţia timpurie incluzivă

• Formarea resurselor umane

• Formarea personalului de educaţie şi îngrijire care lucrează cu copiii de până la 6/7 ani în unităţile de educaţie timpurie selectate
• Formarea managerilor din unităţile de educaţie timpurie selectate;
• Elaborarea curriculumului specific şi a modulelor de formare pentru asigurarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi de îngrijire, precum şi formarea managerilor şi a părinţilor.
• Formarea resurselor umane în educaţie timpurie incluzivă
• Dezvoltare de curriculum specific şi asigurarea materialelor de predare învăţare
• Crearea capacităţilor pentru accesarea fondurilor europene pentru promotorii de servicii în educaţie timpurie

• Accesarea fondurilor europene
• Formarea promotorilor de servicii de educaţie timpurie (personal al universităţilor, Casei corpului didactic, Inspectoratelor Şcolare, grădiniţelor şi organizaţiilor nonguvernamentale) în vederea accesării fondurilor europene

Sub-componenta 3: Promovarea de servicii integrate şi de soluţii alternative pentru educaţie şi intervenţie timpurie

• Crearea a 10 „ grădiniţe în familie” unde se vor aplica soluţii alternative pentru educaţie, în comunităţi izolate şi cu populaţie majoritar romă.
• Crearea a 8 centre de resurse pentru părinţi pentru informarea lor cu privire la educaţia timpurie şi colaborarea cu cadrele didactice
• Elaborarea cadrului legal pentru promovarea şi înfiinţarea serviciilor integrate, alternative şi de sprijin pentru educaţia şi intervenţia timpurie a copiilor de la naştere la 6/7 ani;
• Activităţi de consiliere şi educare a părinţilor cuprinşi în programul “Grădiniţa în familie” şi părinţi din comunităţi dezavantajate.

Sub-componenta 4: Monitorizare şi evaluare, activităţi de informare, comunicare şi crearea de capacitate la nivelul MEdC

• Activităţi de monitorizare şi de evaluare
• Activităţi de informare, comunicare, educare
• Crearea unui sistem de management integrat al proiectului

Indicatori de impact:

• Îmbunătăţirea nivelului de pregătire pentru şcoală ca urmare a debutului timpuriu în sistemul de educaţie;
• Creşterea cu 5 puncte procentuale a ratei de participare a copiilor la educaţia timpurie din zonele/comunităţile dezavantajate participante la proiect;
• Creşterea cu 10% a personalului pregătit în educaţie incluzivă în cadrul educaţiei timpurii;
• Scăderea cu 20% a numărului părinţilor care percep practici discriminatorii în rândul cadrelor didactice şi a personalului de îngrijire, părinţi care fac parte din grupuri vulnerabile beneficiare ale serviciilor de educatie timpurie;
• 60% din intervenţii (construcţii, reabilitări, extinderi) vor avea loc în unităţi de educaţie timpurie din comunităţile dezavantajate identificate în programul de incluziune socială, cu o populaţie majoritar rromă (peste 50%);
• Creşterea cu 10% a alocaţiilor financiare privind serviciile comunitare privind educaţia timpurie
• 70% dintre părinţii copiilor beneficiari ai educaţiei timpurii sunt satisfăcuţi de calitatea serviciilor
• Îmbunătăţirea capacităţii de a scrie proiecte pentru cel puţin 60% dintre promotorii asistaţi prin acest proiect în procesul de accesare a fondurilor europene pentru educaţie timpurie.

Indicatori de rezultat:

• • 50 de grădiniţe din comunităţile dezavantajate identificate vor fi reabilitate şi dotate conform standardelor în vigoare;
  • 20 de grădiniţe noi vor fi construite în comunităţi;
  • 5.000 de copii proveniţi din categorii dezavantajate, în special din comunităţile roma, vor avea acces la infrastructură şi servicii educaţionale îmbunătăţite (efectivul mediu pentru fiecare unitate preşcolară este de 70 de copii);
  • 3.900 de persoane (cadre didactice, personal de îngrijire şi medical) din unităţile de educaţie timpurie selectate vor parcurge module de formare pe teme privind abordarea holistică a copilului în perioada copilăriei mici, educaţie incluzivă, comunicare, metode active de învăţare, adaptare curriculară etc;
  • 100 de manageri ai unităţilor de educaţie timpurie selectate vor parcurge un curs de formare pe probleme legate de educaţia incluzivă, nediscriminare, adaptarea programului şcolii la cerinţele şi nevoile comunităţii şi individului, comunicare eficientă într-un mediu multicultural etc;
  • 1.500 de părinţi ai copiilor din unităţile selectate vor participa la cursuri de formare privind rolul şi importanţa familiei în educaţia şi dezvoltarea timpurie a copilului, metode de stimulare şi încurajare a dezvoltării copilului, metode de sprijin în cadrul intervenţiei timpurii etc.;
  • 50 de părinţi din comunităţile dezavantajate identificate vor participa la activităţi de formare în vederea implicării acestora în intervenţii tip „Grădiniţa în familie”;
  • 8 Centre de resurse pentru părinţi vor fi organizate, dotate corespunzător şi vor funcţiona în cadrul unor unităţi de învăţământ preşcolar din 8 zone dezavantajate, cu populaţie majoritară romă.

Proiect judeţean “Grădiniţa muzicală” 2009-2010

Marţi, 24 noiembrie, ora 16.00 , la Liceul de Artă Baia Mare va avea loc prima întâlnire din cadrul proiectului judeţean      ” Grădiniţa Muzicală”.

Sunt invitate să participe cadre didactice – educatoare care doresc implicarea în proiect.

Coordonatori prof. Silviu Baciu

inst. Lucia Olteanu

SCRISOARE METODICĂ 2009-2010

R O M A N I A

MINISTERUL EDUCAŢIEI , CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Baia Mare ,Str.Petofi Sandor nr.14, tel.0262.212114 ,

e-mail: isjmm@isjmm.ro

În atenţia unităţilor de învăţământ preşcolar

Vă prezentăm scrisoarea metodică preluată de la Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării pentru anul şcolar 2009-2010.

Vă rugăm să întreprindeţi măsurile ce se impun pentru aplicarea recomandărilor cuprinse în acest document, având în vedere că acestea sunt în concordanţă cu precizările noului curriculum preşcolar.

Inspector şcolar general

Prof. Mariana Pop                                                                 Inspectori şcolari de specialitate

Prof. Marcela Pop

Prof. Georgeta Pop

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE TIMPURIE, ŞCOLI,

PERFORMANŢĂ ŞI PROGRAME

SCRISOARE METODICĂ

pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar

„Incluziune socială, management eficient şi calitate în educaţie”

Învăţământul românesc dispune de resurse nebănuite de reînnoire, îmbinând tradiţia cu cerinţele vieţii contemporane. Modificările prin care acesta a trecut în ultimii 20 de ani o dovedesc cu prisosinţă. De asemenea, ştim că tradiţia impune şi comportamentul demn, seriozitatea trebuie să ne fie permanent în atenţie, ca şi gândul că ne pregătim pentru o societate modernă, în care profesionalismul este singurul mod de a izbândi.

Consfătuirile din acest an şcolar s-au desfăşurat, atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean, având ca temă de dezbatere trei concepte vehiculate din ce în ce mai des în ultimii ani în documentele de politică educaţională şi în întâlnirile formale ale specialiştilor, respectiv: Incluziunea socială, eficienţă managerială şi calitatea în educaţie.

În acest context, dorim să aducem în atenţia dumneavoastră un set de recomandări, în vederea implementării conceptelor luate în discuţie la începutul anului şcolar.

La nivelul unităţilor de învăţământ

Elaborarea unor planuri de dezvoltare instituţională care să ţină cont de nevoile reale ale instituţiei şi ale comunităţii din care aceasta face parte şi care să fie în deplină concordanţă cu politica la nivel naţional şi judeţean în domeniu;

Elaborarea unor planuri manageriale în care măsurile pentru incluziune socială şi asigurarea calităţii să fie clar evidenţiate (o atenţie deosebită va fi acordată mediului educaţional stimulativ, procesului de desegregare, egalităţii de gen, protecţiei şi promovării drepturilor copilului, susţinerii dezvoltării profesionale a angajaţilor, precum şi implicării comunităţii în viaţa instituţiei de învăţământ);

Constituirea de grupe de preşcolari, respectând prevederile legislative în vigoare şi principiile educaţiei incluzive;

Elaborarea şi monitorizarea cu atenţie deosebită a planificării asistenţelor la clasă (planificările vor viza îndeosebi aplicarea corectă a curriculumului naţional, precum şi competenţele de comunicare, proiective, manageriale şi evaluative ale cadrelor didactice);

Analiza şi transmiterea către ISJ a nevoilor de formare ale personalului didactic în domenii precum: Metode active de învăţare, Educaţie incluzivă, Dezvoltare durabilă, Managementul de proiect, Asigurarea calităţii etc.;

Formarea personalului propriu din subordine, în vederea elaborării proiectelor cu finanţare externă;

Participarea activă şi cu responsabilitate la programele educaţionale iniţiate de MECI pentru învăţământul preşcolar (Să citim pentru mileniul III, Ecogrădiniţa, Kalokagathia, Educaţie incluzivă în grădiniţe, PETI – Program de Educaţie Timpurie Incluzivă. PRET – Programul Naţional de Reformă a Educaţiei Timpurii, Programul de educaţie parentală – Educăm aşa etc.);

Implementarea cu rigurozitate a proiectelor educaţionale iniţiate de instituţia de învăţământ sau derulate în parteneriat cu diverşi actori din comunitate.

La nivelul grupei/clasei

Organizarea mediului educaţional conform prevederilor curriculumului specific şi în acord cu principiile educaţiei incluzive;

Planificarea şi desfăşurarea activităţilor instructiv-educative în acord cu prevederile curriculumului specific şi cu respectarea principiilor educaţiei incluzive şi ale managementului eficient;

Utilizarea în activitatea cu preşcolarii a materialelor şi a auxiliarelor didactice avizate MECI şi/sau confecţionarea lor, cu respectarea principiilor  privind siguranţa, calitatea, aspectul estetic şi concordanţa cu programa şcolară specifică;

Organizarea de şi participarea la evenimente didactice (activităţi metodice, cercuri pedagogice, simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.) care abordează tematica educaţiei incluzive, învăţarea diferenţiată, calitatea în educaţie, managementul clasei etc.;

• Planificarea şi derularea unor activităţi în parteneriat (activităţi extraşcolare, activităţi cu părinţii, activităţi cu şcoala, activităţi în cadrul unor proiecte educaţionale etc.) în care să fie atinse şi obiective ale educaţiei incluzive/educaţiei diferenţiate sau ale asigurării calităţii în educaţie.

În continuare, având în vedere faptul că ne aflăm la un an de la aplicarea noului curriculum pentru copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani, vă supunem atenţiei două subiecte de interes, respectiv proiectarea şi evaluarea, pentru care am încercat să conturăm câteva precizări, în vederea eliminării unor disfuncţii sesizate pe parcursul anului şcolar anterior.

DESPRE PROIECTARE ŞI DESPRE CEEA CE TREBUIE EVITAT ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR LA CLASĂ

Prezentul curriculum, aprobat prin O.M.nr.5233/01.09.2008, este structurat pe şase mari teme:

• Cine sunt/ suntem?

• Când, cum şi de ce se întâmplă?

• Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?

• Cum planificăm/ organizăm o activitate?

• Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

• Ce şi cum vreau să fiu?

Ordinea prezentării lor nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta, fie se pot derula cu copiii diferite proiecte tematice, fie se aleg teme pentru săptămâni independente.

Principalele reguli legate de proiectarea anuală şi, respectiv, săptămânală sunt:

1. După ce am stabilit care sunt grupele cu care vom lucra în anul şcolar curent, adunăm întreg colectivul de cadre didactice al grădiniţei;
2. Fiecare colegă va avea în faţă calendarul aferent perioadei de derulare a anului şcolar, ordinul MECI cu structura anului şcolar, tabelul cu cele şase teme anuale de studiu şi descriptivul fiecăreia; De asemenea, colegele vor putea să consulte tabelele destinate fiecărei teme (pe grupe de vârstă), îndeosebi coloana cu conţinuturi şi sugestiile de teme din subsolul acestora;
3. Fiecare colegă (grup de colege de la aceeaşi grupă de nivel) îşi planifică proiectele (cu temă, durată, focus etc.) pe care doreşte să le deruleze cu copiii în anul şcolar în curs şi le plasează în dreptul temelor de studiu din tabelul centralizator; Se ţine cont de nivelul de vârstă al copiilor din grupă, de ceea ce ne precizează Metodologia de aplicare a noului curriculum (la cei mai mici, de 3-5 ani, pot să atingă minimum 4 teme de studiu, deci pot să am un minimum de 4 proiecte anuale; proiectele pot avea o durată maximă de 5 săptămâni; pot avea şi proiecte transsemestriale; numărul maxim de proiecte poate fi de 7; nu e obligatoriu să încep cu prima temă de studiu anul şcolar etc.);
4. După ce fiecare şi-a aşezat proiectele în tabelul centralizator, se verifică în grup dacă proiectele au coerenţă şi pe verticală (respectiv, ce se mai adaugă pe o temă de studiu, de la o vârstă la alta);
5. Apoi, fiecare depistează care sunt perioadele rămase neacoperite (de la finalizarea unui proiect la începerea altuia), cât de lungi sunt ele, ce anume a rămas neacoperit din descriptivul temelor de studiu sau din conţinuturile sugerate în tabelele pe teme şi grupe de vârstă (din curriculum), ce evenimente sunt în perioada respectivă (ecologice, naţionale, religioase, internaţionale etc.) şi, astfel, stabileşte care vor fi temele săptămânilor independente, subsumându-le şi pe acestea, după caz, temelor de studiu din curriculum.

Odată făcute aceste precizări, ne rezervăm dreptul de a lista câteva dintre aspectele care trebuie evitate în activitatea desfăşurată cu preşcolarii şi pe care le considerăm excese sau deficienţe metodologice sau organizatorice:

A utiliza, în activităţile desfăşurate cu copiii pe domenii experienţiale (Limbă şi comunicare, Ştiinţe, Om şi societate), numai fişe/caiete de lucru;

A încărca mediul educaţional al grupei cu materiale care nu sunt în acord cu tema studiată sau cu momentul parcurs din anul şcolar;

A lăsa grija opţionalului pe umerii profesorului care îl desfăşoară, fără a acorda atenţie faptului că această activitate presupune munca în echipă;

A nu implica preşcolarii în amenajarea mediului educaţional şi în procesul de evaluare al activităţilor/proiectelor;

A utiliza în exces mijloacele audio-vizuale (televizor, casetofon, computer etc.) pe durata unei zile de activitate cu copiii;

A evita, în mod deliberat, activităţile în aer liber prevăzute de Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani;

A forţa copiii să înveţe să scrie toate literele alfabetului;

A utiliza caiete tip I pentru a deprinde copiii preşcolari să scrie litere ca la şcoală.

DESPRE EVALUARE

Orice program educaţional de calitate prezintă un curriculum bine definit, cu obiective clare atât pentru dezvoltarea copilului cât şi pentru evoluţia academică a acestuia. Dar, să nu uităm că acesta este doar marcajul pentru traseul călătoriei pe care o programăm pentru cei mici, în lumea fără margini a cunoaşterii.

În acest context, ne putem întreba: cum ştim că suntem pe drumul cel bun şi cum măsurăm progresul fiecăruia faţă de punctul zero ?

Multe strategii pot fi folosite pentru evaluarea progresului copiilor, dar primul şi cel mai important lucru este planificarea procesului de evaluare în sine.

Pornind de la acest prim pas, într-o scrisoare metodică din decembrie 2007 au fost făcute câteva sugestii cu privire la unele modalităţi/instrumente de evaluare ale căror beneficii s-au văzut în timp. Între acestea se numărau: portofoliul copilului (instrument complex de înmagazinare a datelor despre progresului copilului), lista cu comportamentele (un instrument de evaluare care ne pune la dispoziţie reperele importante după care putem face urmărirea progresului şcolar), precum şi observarea şi înregistrarea unor observaţii privind progresul copiilor.

În acest moment, odată cu începutul anului şcolar, am dori să facem câteva precizări legate de evaluarea copiilor, ţinând cont şi de prevederile noului curriculum.

Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative). Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate).

Totodată, evaluarea trebuie să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?), predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor, şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (descrierea stării de fapt şi identificarea aspectelor care perturbă dezvoltarea copilului). O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu părinţii şi pe date confirmate de portofoliul copilului, fişe etc.

De asemenea, cu acest prilej, este necesar să aducem în discuţie câteva dintre aspectele legate de cele trei tipuri de evaluare:

• La fiecare început de an şcolar, primele două săptămâni sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluării iniţiale). Educatoarele vor observa copiii în timpul diferitelor momente ale programului zilnic şi vor dialoga atât cu părinţii cât şi cu copiii în vederea obţinerii unei imagini cât mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupa la care lucrează. Toate aceste informaţii vor fi strânse în Caietul de observaţii al copiilor şi vor sta la baza elaborării Caracterizării grupei şi, ulterior, a planificării calendaristice anuale.
• În ceea ce priveşte evaluarea continuă, educatoarele au o serie de oportunităţi în programul zilnic pentru realizarea acesteia. Totodată, nu trebuie să pierdem din vedere procesul de evaluare derulat ca parte a fiecărui proiect derulat cu copiii pe parcursul anului şcolar.
• Sfârşitul semestrului I, sfârşitul anului şcolar sau sfârşitul de ciclu necesită o evaluare mai atentă. Este vorba de evaluarea sumativă, care nu necesită delimitări fixe ca durată în timp şi care va avea în vedere fie stabilirea paşilor care urmează în parcurgerea curriculumului (ce urmează să desfăşurăm cu copiii în semestrul II sau în anul şcolar următor), fie culegerea datelor pentru întocmirea fişelor de evaluare a copilului sau a fişelor psiho-pedagogice de acces în învăţământul primar. Ca şi în cazul evaluării iniţiale, se recomandă utilizarea unei palete largi de mijloace şi instrumente de evaluare şi evitarea excesului de fişe de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguranţă şi detaşare în timpul acestui proces.

În încheiere, aş adăuga faptul că, fiecare an şcolar ne asigură confortul şi siguranţa prin demersuri de continuitate şi ne provoacă prin elementele de noutate care, iminent, îşi fac apariţia.

Aşadar, ca elemente ale continuităţii, PROGRAMELE EDUCAŢIONALE şi CONCURSURILE iniţiate şi derulate până în prezent la nivelul învăţământului preşcolar îşi vor continua activităţile. De aceea, considerăm că este oportun să punem la dispoziţia colegelor noastre o listă cât mai completă cu acestea şi, separat, să listăm noutăţile, după cum urmează:

• Programul naţional de educaţie a părinţilor „Educaţi aşa” (Fundaţia Copiii Noştri şi MECI);
• Programul de educaţie a viitorilor părinţi (ARED, UNICEF şi MECI);
• Programul naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul trei” (MECI, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
• Programul naţional de educaţie ecologică „Ecogrădiniţa” (MECI, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
• Programul naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport „Kalokagathia” (MECI, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
• Programul naţional de îmbunătăţire a accesului la educaţie PHARE „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate” (PHARE, Guvernul României);
• Programul de educaţie timpurie incluzivă – PETI (Banca Mondială, MECI);
• Programul de reformă a educaţie timpurii – PRET (Banca Europeană de Dezvoltare, MECI);
• Programul de dezvoltare a abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor (Centrul Parteneriat pentru Egalitate, UNICEF, MECI);
• Programul „Educaţia incluzivă în grădiniţe” (Asociaţia RENINCO, UNICEF, MECI);
• Proiect „Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine” (MMFES, MECI, DGAS mun. Bucureşti, ANOFM, Bernard Brunches International);
• Proiect de stimulare a interesului pentru lectură şi de compensare a parcurgerii Programei instructiv-educative în grădiniţa de copii „Pipo” (CD Press, MECI);
• „Piti-Clic” şi „Dublu-Clic”, concursuri de creativitate pentru cadrele didactice (INFOMEDIA Pro, MECI);
• „Cu Europa la joacă…”, concurs de stimulare a abilităţilor intelectuale şi de creativitate pentru copiii preşcolari şi şcolari mici (Editura Diana, MECI);
• „Piticot”, concurs de cunoştinţe pentru copiii preşcolari (Asociaţia Olimp, MECI).

NOUTĂŢI:

Proiect „Filip şi cheia fermecată” (Editura RAVISION, MECI);

SMARTY, concurs de cunoştinţe pentru copiii preşcolari, pe domenii experienţiale,  (Asociaţia SMARTY, MECI).

De asemenea, după cum deja v-aţi obişnuit, ne gândim să lansăm pentru acest an şcolar două mari teme de reflecţie, care pot fi abordate în cadrul activităţilor metodice sau al cercurilor pedagogice: CALITATEA TOTALĂ ÎN EDUCAŢIE şi PREDAREA-ÎNVĂŢAREA INTEGRATĂ.

DIRECTOR GENERAL,

Liliana Preoteasa                                                                     INSPECTOR GENERAL,

Viorica Preda